Ianuarie - GHENAR

sursa foto via Koinup

Romanii aveau obisnuinta de a boteza fenomele naturii (vanturile, curentii acvatici, constelatiile) cu nume mitologice.Ei spuneau: "luna lui Ianus", luna lui "Marte", samd.Numele lunilor din limba latina au patruns aproape in toate limbile globului pamantesc, odata cu introducerea in tarile respective a calendarului grigorian, de care ne folosim si in prezent.

Prima luna a anului romanii au hotarat sa i-o dedice lui Ianus, numele caruia venea de la cuvantul "usa", "poarta".Asadar Ianus era zeul usilor, un zeu deschizator de porti, un zeu al inceputurilor.Cu introducerea divizarii ciclului anual in 12 segmente cronologice, el a mai capatat o functie, cea de deschizator al anului nou.Mitologia romana il prezenta cu doua fete indreptate in directii opuse: una privea spre trecut, iar cealalta spre viitor.Se presupunea ca el cunoaste bine trecutul si poate prezice negresit viitorul omenirii.Afara de acesta, el avea la maini 365 de degete.Pictorii antici il desenau si cu o legatura de chei in mana, cum ii sta bine unui usier.In anii pasnici, Ianus tinea portile Romei inchise, iar in anii grei de razboi tot el avea grija sa le deschida.El era deci protectorul orasului.

In Rusia, lunii ianurie i se zicea "ghenvari", "ghenari".La 1700 Petru I a emis un ucaz (ordin, decret) prin care cerea sa se numere anii de la "I ghenari".Acest nume nou al lunii ianurie a substituit vechile ei denumiri populare de "prosinet", "seceni" si "Vasiliev meseat".El a patruns mai tarziu si in limba romana, sub forma denumirilor de "ghenar" si "ghenarie", pe care le intalnim in cronici si in diferite documente vechi.L-a "fixat" si poezia populara orala:

Ghenarie vine
S-aduce cu sine
Zile tot cu zapada
Si sarbatori cu gramada.


Printre numele iesite din uz ale lunii ianuarie este si cea de c a r i n d a r , care dupa parerea lui V.Alecsandri e legata de inceputul colindelor anului, prin "colinde" avandu-se in vedere "calendele" romanilor, cuvant ce denumea prima zi a fiecarei luni (in calendarul vechi roman), zi in care trebuiau achitate toate datoriile.La noi cuvantul "carindar" a fost pus in uz numai cu sensul de "prima luna a anului"."Carindar" nu mai este folosit astazi de catre vorbitorii limbii romane.Il intalnim doar in unele creatii folclorice mai vechi.Astfel in "Cantecul Gerului" se spune:

De ce n-ai venit in luna lui cuptor,
Cand ii Crivat bolnavior?
Ai venit in luna lui c a l i n d a r,
Cand is gerurile mai tari.

Dar pana la introducerea in circulatie a numelor lunii ianuarie, stramosii nostri numeau luna aceasta GERAR sau luna Gerului, subliniindu-se astfel o trasatura specifica a primei luni a anului, care dupa cum spune proverbul: "Incepe anul, dar e mijlocul iernii". "Gerar", ca si multe arhaisme, a disparut din vocabularul activ al limbii romane.Se intalneste foarte rar doar in creatile unor scriitori contemporani.


Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire